Sound Of Speed Club

Dintre toate cele trei versiuni de caroserie în care este oferit Opel Insignia, trebuie să recunosc: cea mai reuşită este versiunea în 5 uşi.

Vizual, diferenţele între aceasta şi cea în 4 uşi sunt minime, dar la caroseria cu hayon se remarcă, în partea din spate, că linia plafonului coboară mai lin, având o curbură mai plăcută.

Sincer, nu prea înţeleg de ce mai oferă Opel o versiune sedan, care arată foarte puţin diferit de cea în 5 uşi, când puteau să urmeze exemplul lui Renault Laguna, care nu are un sedan în gama de caroserii. Şi nu are nimeni nici o problemă cu asta.

Modelul de test plusa şi printr-un kit exterior opţional, denumit "OPC Line", care presupune extensii pentru spoilere, praguri şi un mic eleron, detalii care contribuie din plin la crearea unui aspect care face din Insignia una dintre cele mai sportive berline de clasă medie la momentul actual.

Mai ales dacă remarcăm şi cele două evacuări ovale, suficient de mari pentru a-ţi da o idee despre puterea de sub capotă, dar şi jantele mari, de 19", oferite tot opţional.

În rest, nu mai are sens să pierd timpul descriind exteriorul maşinii, deoarece nu mai avem altceva nou. Cu excepţia, poate, a culorii caroseriei - în sfârşit, o culoare vie, care se potriveşte mult mai bine caracterului Insigniei.

Totuşi, după ce am condus mai multe versiuni Insignia, de data aceasta am remarcat şi un mare dezavantaj al lipsei unor ornamente de pe portiere, când am descoperit o "frumoasă" zgârietură, lăsată de un vecin din parcarea de la supermarket, probabil un SUV.

Nici jantele de 19" nu te scapă de griji, fiind foarte sensibile la gropile, bordurile şi gurile de canal cu specific românesc. Cu alte cuvinte, un compromis pe care trebuie să îl luaţi în calcul, de dragul aspectului.

Nici în ceea ce priveşte interiorul nu mai am ce adăuga în plus, faţă de celelalte versiuni testate: acelaşi cockpit frumos desenat, cu mici scăpări la nivelul ergonomiei, dar cu un ecran central lizibil, cu un plastic mai ieftin în unele locuri pe consola centrală, dar cu locuri foarte spaţioase şi confortabile.

Diferenţele apar la nivelul portbagajului, accesul prin hayon fiind mai practic decât prin capacul portbagajului de la sedan.

Totuşi, hayonul îl consider cam greu pentru preferinţele doamnelor, aşa că ar fi fost utilă opţiunea deschidereii automate a acestuia de la buton, ca în cazul versiunii break, Insignia Sports Tourer (maşina de test avea un buton pentru portbagaj, dar numai pentru deblocarea hayonului).

Fiindcă vorbim de nivelul de echipare Sport şi de dotarea cu o cutie de viteze automată, interiorul mai are câteva mici modificări faţă de un Opel Insignia normal.

Adică scaunele sport cu extensia şezutului şi volan sport îmbrăcat în piele, pe de o parte, precum şi pedalier perforat, din aluminiu, cu lipsa pedalei de ambreiaj.

Maneta schimbătorului cutiei automate era, de asemenea, îmbrăcată în piele şi beneficia de inserţii din aluminiu.